Oxiurul Babel la Poarta Raiului

Într-o zi însorită, deasupra norilor, se târăște o creatură lunguiață spre înalta Poartă a Raiului.
-Oare unde mă aflu?..
-Cine-i acolo? întreabă Sf. Petru, uitându-se în stânga și în dreapta, nevăzând pe nimeni venind.
-Shalom! Numele meu este Babel.. Alooo! Aicea jos.
-Ce?? -se miră Petre- un oxiur? Ce caută o râmă subnutrită la Poarta mea? Tanti Maricicaaa... hai cu mătura!
-Nu sunt oxiur! Sunt o creatură nobilă, un enterobius cu sânge albastru.
-Adică un vierme...
-Pe cine faci dumitale vierme? Nici nu știi cu cine ai de-a face! Câți oameni am condus eu cu braț de fier la viața mea, nici nu poți să-ți închipui.
-Ajungem noi și acolo. Mă gândesc că știi de ce ești aici, nu?
-Nu.. Adică nici nu știu unde sunt.
-Ești la Poarta Raiului, iar oamenii ajung aici după ce mor, da de râme nu știu ce sa zic.

Pentru a citi restul povestirii intrati aici.